Nu e bine sa ies din camera, macar pana nu termina mami de tipat. Nu stiu ce-a apucat-o. Sa stau ascuns pana trece furtuna. Mama e suparata rau, a inceput sa urle dis-de-dimineata si spune ceva, nu inteleg prea bine ce, despre mama lui tati. Cred ca femeile sunt ciudate. Nu stiu de ce. Mami se supara cand tati fumeaza prea mult sau cand vine cu prietenii acasa fara s-o anunte. Se supara cand vrea sa vada fotbal la televizor, cand isi arunca lucrurile prin casa sau cand arunca tigara peste balcon, ca tiganii… Asa spune mami. 

Si tati se supara pe ea cand sta cate o ora in fata unei vitrine sau cand isi lasa rujurile aruncate prin toata casa. Cand vorbeste cu sora ei la telefon sau nu e hotarata cum sa faca macaroanele: cu branza, sau cu sos de rosii… Pana si sora mea mai mare e ciudata rau. Plange de vreo doua zile ca tati nu o lasa sa poarte fusta prea scurta. “Retrogradule”, zice mami. “Idol de fufe”, raspunde tati din fotoliu. Si uite-asa imi creste bagajul de cunostinte si mi se umfla valorile… 

Nu mai inteleg absolut nimic, chiar ma gandeam ca lucrurile s-au mai linistit, dar de ieri, de cand am aflat ca se sarbatoreste ceva important, mami e furioasa. Ii cumparase un cadou lui tati, iar el a venit tarziu de tot, si isi schimbase parfumul. Tati inoveaza mereu. 

“Toti barbatii sunt niste nesimtiti si niste porci. Toti sunteti la fel”. Mami tipa din bucatarie si se auzea pe toata scara blocului, de la tanti aia cu parul rosu pana la grasa cu tevisoare gaurite in cap. 

Am iesit afara si am privit cu atentie toti barbatii care treceau pe langa mine. Nici unul nu semana  cu celalalt. Cred ca femeile sunt ciudate. Nu stiu de ce…