Manipulări blajine

   Ciclic, după evenimentele ce aduc în stradă zeci de mii de credincioși, apar tot felul de verdicte ce ne-mpart în pupători, închinători, atei mai mult sau mai puțin militanți, avocați și detractori, în general societatea se divide așa cum numai drăguța de ea știe s-o facă, de mii de ani, în tabere bezmetice. Ce se lovesc cap în cap fără noimă, tot de mii de ani încoace. Tărâța din tărtăcuțe nu s-a terminat. Încă se mai umflă.

   Mi-am adus aminte de o poveste. Într-un sat din nordul Moldovei, preotul își aduna enoriașii în autocare de fiecare dată când veneau sărbătorile. Cinci, șase sau chiar șapte mașini deodată. Și mergeau pe la mănăstiri, pe la tot felul de chilii săpate-n piatră, asistau la tot felul de hramuri bisericești, vizitau călugării de pe munte, iar călătoriile la Iași erau sfinte pentru cei din sat. Ani de-a rândul. Cred că și acum e la fel, nu mai sunt la curent cu viața localității respective. Când trebuia votat primarul, părintele avea și el o ”povață” pentru enoriași. Iar primarul era mereu același. Și de fiecare dată aloca bani de la buget pentru biserica din sat, pentru un nou clopot, pentru o extindere a clădirii sfinte, pentru înfrumusețarea cimitirului din sat sau pentru reparații la firma de transport a primăriei. Și uite-așa, nici acum, după 20 de ani cu același primar și același popă, satul nu are o palmă de asfalt, un singur metru de țeavă de gaz, nici conducte de apă sau canalizare. Puținii necredincioși din localitate înghit și ei glodul, la fel ca enoriașii turiști din autocar. Dar nu-i salută pe primar și pe preot atunci când trec pe uliță în limuzina nou-nouță. Nu prea le vine bine. Nici unora, nici altora.

   De ce mi-am amintit de toată tărășenia asta? Pentru că mi-ar plăcea să cred că manipularea asta oribilă nu are legătură cu politica, cu banul public, cu mâinile ce se spală reciproc. Nu, nu are. Libertatea religioasă este garantată prin Constituție. Desigur. Nu crâcnesc.

   Dar, la dracu, să fie liberă. Nu indusă, nu șușotită șerpește la ureche, viclean și mizerabil. Pentru că dacă fiecare dintre noi ar crede cu adevărat liber în ceva, votul păcălitului nu mi-ar trimite mie noroiul până-n cerul gurii. Și aș avea și eu apă ce curge din perete. Că secolul în care sunt e ăsta, nu e altul.

Anunțuri