Băbăeți

   Cum s-o zic fără să amintesc de mame? Măi oameni buni, domnițelor, domnilor, ”băbăeți”… În special mă adresez celor care câștigă o franzelă scriind pe bloguri, agenții și site-uri, căutând rating, ceva publicitate și niște bănuți, acolo: munca mea, atunci când mai scot vreun caz pe piață, e gratuită, o fac benevol pentru că-mi place, nu mi-a murit vâna, nu mi-am uitat obiceiurile, iar nevastă-mea încă nu m-a aruncat pe geam. Stau ore întregi câteodată pentru a convinge pe cineva să-mi povestească și să-mi dea niște fotografii, ar fi extrem de comod să mă doară-n fund. Dar nu mă doare, am senzația că și gestul meu ajută la ieșirea din rahat. Mă pot înșela, mai mult sau mai puțin. Dar o moșmondesc așa cum mă pricep mai bine. Nu fiți cârpaci, și presa asta – sau cum o mai numiți voi – are la bază o doză minimă de respect. Faci un material, dezvolți, aduci noi argumente, spune totuși numele fraierului care a aruncat pontul, nu-l lua la mișto cu denumirea ”blogger”. Ghinion, lumea vede, citește și nu e proastă. E simplu. Nu fi un pui jalnic de plagiator, e țara plină din păcate, cârpaci sunt pe toate drumurile și au o reală contribuție la starea generală de indolență în care mulți se scaldă. Nu vreau să fiu înțeles greșit, cer doar respectul minim pentru cafeaua ce-o dau pe gât pentru a mai sta o oră-n plus pe taste. Soclul ăla pe care bănuiești c-aș vrea să urc, bagă-ți-l în fund.

   Se dezvoltă în ultimele luni un curent de opinie în online, acela că presa e de mare porc. Da, e de mare porc și pentru că indivizi mărunți respiră degeaba. Puținii oameni care o fac așa cum trebuie, stau în banca lor și culeg informația decent. Te contactează, întreabă, comunică. În final te tratează politicos, chiar dacă ești un ilustru anonim pe net. Am pălăria scoasă în fața lor. Pentru măcelarii de paragrafe, tot disprețul. Uman, desigur. Să nu jignesc prea tare.

Anunțuri