Buzele iobagului pe pulpana idolului de serviciu

   Alege un idol dacă vrei să trăiești bine, comod, fără griji, să sforăi pe canapea și să te mângâi pe burtă, dacă vrei să ai o viață de om tihnit și să nu îți fie frică. Aici, în mijlocul sufrageriei, voi vărsa sacii de ciment pentru a începe să-i construiesc monumentul la care să mă închin zilnic. Să-i ling degetele de la picioare și să-i strâng scamele de pe cracii pantalonului cu buzele, am nevoie de un zeu particular în fața căruia să-mi curbez spinarea de dimineață până seara. Nu am preferințe, ar putea fi un Dumnezeu cu barbă și cercei în urechi, un Manitou cu pene pe cap și acordeon sau chiar un Buddha viril, pe stil nou. Îi pot pupa și poala lui Allah dacă e cazul, dar aș prefera virginele din paradis dacă tot ne țigănim câteva minute. Nu știu de ce, am niște fiori ciudați care mă îndeamnă la rele. Unde rămăsesem? La Iisus din Corcovado, cel care admiră favelele de la înălțime și blagoslovește cu ochiul său ager costumele de baie ale fetițelor din Rio. Ce ne determină pe toți să ne dăruim mințile unor năluci? De ce, coborând ștacheta penibilului, urmăm fără crâcnire orice tembel ieșit în cale? În apropiere, la câțiva pași, se pot observa mulțimile cum juisează la apariția unor netoți ce promit marea cu sarea. Ne curg balele în fața multor politicieni – aceste prostituate moderne cu discurs nichelat – și ne amețesc micii și berea idolilor de carton. Atitudinea fundamentală a fiecăruia dintre noi ar fi ”oglinda”, punerea în locul celuilalt. Cel mai sănătos ar fi să ne întrebăm ce am face dacă am fi în pielea celui din fața noastră, nu încolonarea bezmetică, ovină, în spatele unui necunoscut. Ce este demnitatea individuală? Nu-i așa că pare o întrebare nelalocul ei pentru un articol dintr-o revistă de umor în care cititorii sunt mai inteligenți decât noi? Este acel lucru care ne ajută să deosebim sărutul decent al mâinii de linsul slugarnic în fund, zâmbetul relaxat de rânjetul iobagului supus și ne mai învață să facem diferența dintre modelul de urmat și stăpânul perfid, amabil, dornic mereu să-ți bage unghia în beregată.

P1010851

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 21 martie 2016

Anunțuri