Klaus Iohannis sau demonstrația conform căreia și diletanții au acces la Cotroceni

   1. Cât de important este faptul că o revistă germană ca ”Der Spiegel” și-a permis să-l numească diletant pe președintele Iohannis, să-i reproșeze că e un jucător ce folosește mereu ”mâna moartă” și că tace enervant de mult și de prost? Vorba unui prieten, ”chiparosul de la Cotroceni are sincope și cu gura închisă”. Unii spun că e un semnal cu puternice semnificații din partea Germaniei dat prin intermediul unui jurnalist. Alții afirmă că semnatarul articolului e doar un mercenar și că articolele denigratoare nu merită atenție. Indiferent de interpretări ar fi jenant, chiar și din partea celor mai înfocați suporteri ai președintelui, să nu recunoaștem că prestația acestuia din ultimele luni de zile este mai mult decât dezamăgitoare. ”Academia” nu poate renunța la calambur, dar suntem nevoiți să ne dăm palme ori de câte ori Klaus zâmbește mâhnit, înțelege mesajul, pierde like-uri cu zecile de mii, privește atent desfășurarea evenimentelor și iscă furtuni prin convocarea ”urgentă” a CSAT de pe plaja din Tel Aviv. Împreună cu soția, Klaus Iohannis lasă imaginea unui cuplu prezidențial incapabil să înțeleagă importanța statutului actual și dăruiește, probabil involuntar, posibilitatea presei să fie atacat din toate părțile. Actualului șef al statului nu numai că îi este teamă de eticheta de jucător, dar i se lipește de minune cea de ”mut ca o lebădă”, chiar dacă apropierea de Lancrăm nu-l îndreptățește deloc să o închirieze pe termen scurt.

   2. Rugați-vă, popândăilor, să nu se fi plictisit Băsescu în casă. Puneți-vă în genunchi și repetați toate giumbușlucurile pe care le-ați învățat în ședințele de partid de la citirea statutului încoace. Dacă ”matelotul, alcoolicul, penalul și necioplitul” fost președinte, așa cum le place multora să-l gratuleze, lasă deoparte biberoanele și căruciorul în care-și plimbă nepoțica prin parc, va fi vai și amar de candidații celorlalte partide. Departe de a fi un admirator al său, nu pot să mi-l imaginez chibiț în următorii ani, stând pe manta scenei politice. Felul jalnic în care partidele mari înțeleg să-și aleagă candidații pentru primăria Bucureștiului și spectacolul infantil pe care-l susțin cu toții, nu fac decât să-l încălzească pe ”Băse”. Dorința unora de a-l vedea în vizită la DNA, ieșind cu brățări pe mâini, este o glumă proastă. A trecut destul timp de când nu mai are imunitate, jocurile dosarelor puteau fi reluate dacă s-ar fi dorit sau dacă ar fi existat probe decisive. Nici Ponta, nici Cioloș, nimeni dintre dușmanii săi nu a mișcat în front. Justiția nu a găsit încă gloanțe pentru o asemenea țintă. Aștept cu nerăbdare momentul în care se va hotărî să sfideze pentru a mia oară opinia publică și să măture pe jos cu de-alde Firea, Orban&Co.

P1010850

   3. Gloria și rezultatele sportive nu pot fi contestate, lacrimile de bucurie încă nu s-au uscat în batistele unora, dar mitocănia și obrăznicia lui Ilie Năstase au devenit fenomen viral. Un răzgâiat plin de arțag, un puști cu plete lungi și dalbe – asta a devenit fostul tenisman. Mă întreb cu reală disperare din ce aluat crede că suntem făcuți pentru a-i mai tolera tupeul? Îți este scârbă de noi, Ilie? Și nouă de tine, dragule, din ce în ce mai multă. Cei care avem, vezi Doamne, îndrăzneala să te criticăm, suntem tâmpiți? Posibil, generale. Mi se pare însă mult mai ciudată dorința de a-ți retrage punctele internaționale câștigate pentru România, decât critica în fața acțiunilor și declarațiilor tale. O persoană publică, om de afaceri, ofițer al armatei, parlamentar, nu își poate permite să arunce cu noroi în fiecare zi, decât dacă are gura deschisă pentru a primi și el o lopată plină. Nu poți poza la nesfârșit în mironosiță, crezând că nu vor exista reacții. Afacerile, politica și sportul se pot împleti frumos într-o democrație, dar nu poți fi la nesfârșit un golan care dorește comandă proprie. Nu cred că ar strica o sugestie în final: dacă ISU nu eliberează autorizație pentru Arenele BNR, terenurile de tenis se pot transforma oricând în arie de vânătoare. Iar prietenul Țiriac își poate aduce mistreții la București, spre deliciul vânătorilor de asfalt.

   4. Ce te faci cu consilierul Mialaki atunci când îți sare opinia publică în cap? Lecturile obligatorii din școala generală îți spun că ”maurul trebuie să plece” și da, desigur, îi cauți slugii un post cald, de pisică pe sobă. Unde poate dormi consilierul prezidențial mai bine? La Londra. Așa vorbesc cotloanele dâmbovițene la ora închiderii ediției, se zvonește că traseistul va fi împins în cele din urmă ca ambasador al României în Regatul Unit. Dacă în cele din urmă va lua calea pribegiei londoneze, sursele noastre ne-au asigurat că va pleca de pe Otopeni cu o valiză plină de creme Aslan pentru regina Angliei, care se știe încă de acum câțiva ani că dorește să vină pe tronul țării noastre pentru următorul sfert de secol. Mialaki este doctor în științe politice, specializat în relații internaționale, deci va fi floare la ureche pentru posibilul ambasador să reducă tensiunile existente în momentul de față între anglo-saxoni și mille de hoți de buzunare din metroul englez. Se prefigurează un final de carieră superb pentru fostul expert al guvernului Văcăroiu, APR-ist al lui Meleșcanu, PSD-ist și membru al internaționalei socialiste pentru CSI și Caucaz, actual liberal efervescent și ideolog al dreptei capitaliste.

   5. Florin Condurățeanu, împăratul gelului reumatic, poate ajunge în curând la Televiziunea Română dacă UNPR îl va propune în funcția de membru în Consiliul de Administrație. După despărțirea de PSD, partidul condus până mai ieri de Găbițu ”Jacuzzi” Oprea și-ar putea exercita votul în CA, participând astfel prin deciziile petrochimistului cu ochelari mov la bunul mers al televiziunii de stat. Nu știu dacă va reuși să pună pe linia de plutire mastodontul bugetofag, dar sunt convins că va aduce în ședințele consiliului un aer exotic, bonom și total lipsit de rigiditate. Cămășile în dungi, gecile colorate de piele în ton cu lentilele și eșarfele din buzunar, spiritul veșnic zglobiu al jurnalistului ce și-a forțat în tinerețe destinul introducând scrisori în cutia poștală a lui Adrian Păunescu, vor instala pe masa sobră a decidenților din TVR o aură energetică proaspătă. UNPR va deschide chakrele televiziunii, iar maestrul Condurățeanu va rechema în sfârșit în studiouri toată floarea cea vestită a numerologilor și băutorilor de apă din piramidă. Sper din toată inima să revăd emisiuni interminabile de poezie, monologuri-barbiturice și dezbateri-fluviu pe marginea dilemelor viticole ale geto-dacilor. Vă pup, cum prea bine zice idolul, pe suflet.

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 21 martie 2016

Anunțuri