Mă spovedesc în cabina telefonică, am fir scurt cu paradisul, putem să șușotim până la miezul nopții. Pe geamurile din sticlă sunt lipite anunțuri. Lăcătușii te anunță că-ți deschid ușa dacă ți-ai uitat cheile în casă, curvele lucrează la prețuri de dumping, la domiciliu și la marginea pădurii. Ai milă de mine, dumnezeule, se taie firul, se termină și nu mai putem vorbi. O bătrână mă privește lung din balconul ei plin cu mușcate și cearșafuri puse la soare. Îmi aruncă un bănuț, fața mi-e obosită.