Bodeguita de San Segundo

Prin februarie 2002 băteam străzile unui orășel din Castilla y Leon. Avila se numește. E capitala provinciei cu același nume. Nu ocoliți orașul dacă aveți vreodată posibilitatea să veniți în Spania. Se află cam la 100 de km. de Madrid: gastronomie fantastică, o cetate medievală fără egal în Pen. Iberică, vinuri extraordinare.

Căutam de lucru legal, obținusem primul meu permis de muncă. Am intrat în „Bodeguita de San Segundo”. Nu văzusem niciodată sute de vinuri adunate în același loc, zeci de sticle de whisky, coniac, brandy, rom, vermut, șampanie, alte zeci de băuturi de care nu auzisem până atunci. M-au întrebat dacă lucrasem în branșă, răspunsul meu a fost negativ. Emilo Rufes, patronul bodegii, mi-a așezat 7 pahare pe bar și mi-a zis: „Încearcă să împarți vinul dintr-o sticlă în părți egale. Dacă îți iese din trei încercări ești angajat pe loc”.

Am muncit acolo doi ani și jumătate, într-un loc respectat și apreciat nu doar în Spania. Un meniu de vinuri impresionant. Cunosc la perfecție gastronomia zonei și pot să deosebesc și-n somn foarte multe soiuri de vinuri spaniole. Paharul din fotografie are o vechime de aproape 17 ani. E o amuletă, o amintire la care țin foarte mult. Revăd străzi, oameni, resimt senzații, îl aud pe Emilio „cîntînd” comenzile și discutînd cu clienții care veneau din toată lumea. E noapte, tîrziu. Trebuia să-mi amintesc de ceva…