Sunt vulnerabil acum, m-am dezvelit și au fugit toate galaxiile din mine. Am rămas gol, cu găurile negre venind înfometate către mine. Mi-e și mai frig. Am crezut că voi fi protejat la infinit, dar vidul este total neprietenos de data aceasta. Continui să stau cu ochii închiși la marginea patului. Nu mai știu, eram parcă sub un copac. Nu mai contează. Printre gene pot să-i văd pe unii care coboară din cer și îmi spun că va trebui să ne găsim alt Soare în jurul căruia vom fi nevoiți să ne învârtim. Aud clopoței de iarmaroc, din tablă subțire, galvanizată. Ne-au pus în carusel, ne amețim de jumătate de oră și, iată, a apărut și noul Soare. E mult mai mic și flegmatic. Cu o ceașcă de ceai în mână, ne dă sfaturi de la bun început. E gras. Are voce pițigăiată și nu strălucește la fel ca predecesorul. Ne amenință că nici nu va mai ploua ca înainte. Vom reinventa o altă industrie a umbrelelor, a pelerinelor impermeabile și a băltoacelor prin care trec, grăbiți, taximetriștii – triștii cavaleri ai mizeriei urbane de astăzi. Va cădea ardezie din nori. Și picături rău mirositoare de sulf ne vor îmbiba sacourile abia scoase din curățătorii. Dar sunt foarte curios dacă vom reuși să evadăm din gerul galactic care ne paște.

Reclame

Am mursecat hamburgerul și mă pregăteam să pun ziarul la locul lui când am văzut la rând o puștoaică blondă, cu blugi strânși pe picioare, păr lung, ochii îi treceau prin pereții localului și se opreau undeva la zeci de kilometri, pierduți, melancolici, ca două buline bleu lipite cu delicatețe sub o frunte perfectă, păreau ochii unui husky timid, neobișnuit cu mângâierile. Nu i-am dat mai mult de șaisprezece ani, înaltă, conștientă că e frumoasă, inaccesibilă, a cerut un ceai de mentă și a scos din buzunar un pachet minuscul cu pesmeți integrali. S-a retras la o masă din fund unde o aștepta o femeie care stătea cu spatele. Pe tava femeii se vedeau trei ambalaje și o cutie medie de cartofi prăjiți. Maică-sa. Am văzut-o când au plecat amândouă. Au trecut pe lângă mine, am început să-mi plimb lingurița prin ceașca fără zahăr. Foarte înaltă și maică-sa, cu sânii mari, cu fundul și mai mare, părul lung, roșcată, cu ochelari de soare pe care nu și-i dăduse jos nici înăuntru. S-au urcat într-un jeep, mă-sa și lolita, și au demarat în ploaie.

voi tăia în cuburi o gutuie pe care o am pe masă este imensă nu știu cum de a putut să crească atât de mult arată ca un cap de câine turbat doar că nu poate să latre și să-și lase balele peste tot prin casă gust primul cub e amar și acru am gura-pungă presar un praf de sare peste gutuia tăiată și aștept să intre în carnea fructului îl îndulcește un pic îl pregătește pentru papilele mele dezobișnuite cu acest gust violent am cumpărat o sacoșă plină vreo 12 kilograme în total nu voi pune niciun gram de zahăr în cazanul în care vreau să fac dulceață voi sta toată noaptea în genunchi lângă aragaz și îi voi spune povești cu bucătărese grase de la țară care bagă bățul până la fund și amestecă cu putere invocând un dumnezeu invizibil al gurmanzilor

Scriu din barul Soniei, chinezoaica venită acum douăzeci de ani în Spania. E frig. Doi bărbați fumează în fața barului și beau bere. Fumul intră aici, printre mese, deranjând o bătrână ce-și soarbe liniștită cafeaua cu lapte. Îi fac semn Soniei să închidă ușa. Bătrâna mă privește și înclină capul în semn de mulțumire. Lângă casa de marcat sunt lozuri pentru loteria de Anul Nou. Iau și eu unul, nu vreau să fiu singurul client care nu devine milionar în decembrie. S-ar mai adăuga o rană. Încă o dezamăgire despre care va trebui să scriu în viitor. Rapelul acesta mă excită, îmi pune nervii în funcțiune și îmi introduce creierul într-o stare caldă, de căutare a propriilor angoase. Nu am bani pentru a merge la psiholog și nici nu cred că s-a născut cel care ar putea să mă suporte. Pe deasupra, ca o bomboană pe colivă, am ocazia să-mi bat joc de gândurile mele și să le adun într-o carte. Nu pot cere mai mult de la viață. Să scrii despre frici, iată un aspect la care nu m-am gândit până de curând. Despre răni? Am prieteni care abia așteaptă să o fac, probabil că sunt colecționari. Au în cameră borcane și cutii cu zilele groaznice prin care am trecut cu toții și le face plăcere să le vadă, să le studieze, să le atingă cu vârful degetelor și să învețe din ele. De asta am început. Nu știu dacă această coborâre va fi lungă, scurtă, dacă va enerva sau dacă va plictisi. Eu am îndoieli. Ce beau mai întâi: cafeaua sau vermutul? Ambele au un punct dulce pe care îmi place să-l simt, dar acum există concurență. Am în față și ceașca, și paharul cu vermut în care stau înfipte trei măsline într-un băț de lemn.

pisicile au felul lor special în care cer atenție nu am reușit să le înțeleg decât foarte târziu când mi-am dat seama că ele nu folosesc alfabetul nostru nu au nevoie de ghilimele nici de paragrafe pentru a cere apă sau mâncare a mea nu s-a ascuns niciodată în mașina de spălat nu s-a urcat pe corniză nu bagă labele în oala cu tocăniță rupe câteodată pătura de pe pat și își înfige unghiile în mâinile mele dacă vreau să mă joc cu ea și nu o anunț dinainte dimineața urlă trebuie să o invit în baie și să dau drumul apei la bideu de acolo bea e o idee fixă a ei îi place să se ridice pe labele din spate și să-și umple burta direct din jet chaplin ar fi râs și ar fi colorat-o în verde sau ar fi urcat-o într-un tren care ar fi mers direct spre un lagăr al felinelor proaste

am fost întrebat dacă vreau să mi se picteze apusurile de soare pe care le fotografiez de la geamul din sufragerie ar însemna că trebuie să găzduiesc pictorul sincer aș prefera o domnișoară să vină cu câteva ore înainte îi pot pregăti prăjituri un pahar de kefir și o conversație agreabilă atât cât pot fi eu de volubil și amuzant putem face și dragoste dacă nu este foarte frig în cameră îmi șterg și ochelarii dacă e nevoie vreau să-o văd cum șerpuiește pe lângă șevalet și să o ajut dacă o apucă tusea îi pot aduna scamele de pe rochie îi desfac și fermoarul de la spate ușor să nu i se prindă coama în dinții metalici o fi destul de roșu apusul o fi pe placul dânsei nu mai întreb mi-e teamă să nu o plictisesc am și un vin pregătit tocmai s-a oprit ieri din fiert