Bomba cu ceas din laptele la pungă și sforăitul lin al societății

   Și-au făcut apariția în ultimele săptămâni chiar și conspiraționiștii zglobii – îi știți bine, cei care înfloresc precum trandafirii moldovenești pe grătar – care susțin că guvernul Cioloș va fi înlăturat de laptele stricat din pungi, așa cum liota pesedistă a plecat în urma flăcărilor din Clubul Colectiv. Până unde merge nebunia unora și de ce bagaj de imaginație este nevoie pentru a justifica o argumentație de acest gen? Am senzația că doar Sabin Egipteanul, boierul din Ermopolis, ar putea să ne ajute să înțelegem misterele bacteriilor din stomac și tainele de nepătruns ale cornurilor de la micul dejun. Lăsând gluma la o parte, cred că se întinde pelteaua deja mai mult decât trebuie și, odată cu ea, nervii zecilor de mii de părinți din toată țara. Brânzica, iaurțelul, lăpticul și cornulețele, aceste inofensive diminutive, s-au transformat în bombe cu ceas care stau gata să explodeze. Coșmarul copiilor morți până acum, cazurile grave din Pitești, Galați, Brașov și Cluj nu sunt suficiente pentru a pune pe picioare un sistem eficient de prevenire la nivel național? Avem nevoie de coloane de salvări pentru a ni se ridica părul de pe mâini, de copii urlând de durere în clasă și de părinți care fug bezmetici pe străzi, neștiind ce să facă? Sau mai așteptăm o perioadă până când salvările vor fi înlocuite de dricurile pompelor funebre? Am înnebunit cu toții, confundăm riscul la care sunt expuși copiii cu alba-neagra din piață? Cât timp vom mai lăsa pe mâna unor diletanți alimentele pe care elevii le consumă, cine monitorizează și cine garantează că totul merge ”ceas” de la ugerul vacii până când laptele curge în paharul de pe masă? Cine privește cu atenție contractele cu furnizorii și prelungirea acestora? Desigur că sunt întrebări la care, ca de obicei, nu va răspunde nimeni. Și știți de ce?

milkbag

   Este extrem de simplu: ne mai vânzolim câteva zile, copilul nu va mai face moale la WC și totul va părea că intră în normal. La nivel de primării și consilii județene se va scoate batista din buzunar și o vor pune pe țambal, să nu care cumva să existe probleme în campania electorală, procurorii vor simula și ei interesul, iar inspectorii Sanepidului vor face tot posibilul ca populația să se calmeze. Întrebarea mea este alta: în ce bocanci dorm părinții copiilor? Vreau să știu dacă asociațiile de părinți s-au reunit pentru a depune o plângere la Poliție sau Parchet, aș dori să văd un sentiment real de preocupare tradus într-o acțiune concretă pentru a ști cine poartă răspunderea celor întâmplate. Cunosc gogoșile cu sesizarea ”in rem” și știm cu toții din experiența anilor trecuți că tăcerea autorităților este sublimă și omniprezentă, de accea mă macină curiozitatea acum și aștept ca familiile direct afectate să acționeze. Ce mai trebuie să se întâmple ca să le putem oferi copiilor condiții sigure: câteva autocare răsturnate pe Transfăgărășan, un profesor dement cu o drujbă în mână, viol în grup pe catedră? Știu, sunt paranoic și mă veți acuza de macularea imaginii unui sistem ce încearcă din toate puterile să-și facă treaba. Sunt de acord, poate că și de aceea plusez uneori. Dar nimic nu este mai important ca integritatea unor minori, iar cei ce continuă să fie pasivi în aceste momente îmbracă înconștient costumul unui potențial asasin în serie.

”Viața Liberă” online/print 16 martie 2016

Ș-am scos carnea de sub șa, să-mi fac sarmale cu ea

   Baciul român se uită azi chiorâș la Ianoș, dar tare ar mai linge o palincă, i-ar lua unguroaica la pupat și gulașu-n lingură. În barba fundamentalistului mioritic se adună azi toate șabloanele cu care ne-am obișnuit de-a lungul anilor, ne aducem aminte că nenorocirile poporului român au fost întotdeauna cauzate de ungurii ticăloși – numiți și bozgori pe un ton mai drăgăstos – care au trecut cu tăvălugul peste harnica și prospera nație autohtonă ce stătea neclintită între hotarele sale și cultiva brânza, mânzul, viezurele și mai cioplea din când în când un fluier ca să-și plângă depresiile la umbra nucului bătrân. Ungurii au venit din Mongolia aia a lor, au coborât din Urali călare pe ponei nărăvași, cu cuțitele între dinți și n-au avut altă treabă mai bună decât să survoleze Ardealul și să-și pună corturile în țara dacilor liberi. Ghinionul nostru, că altfel cine mai refuza să ne vândă pâine în Miercurea-Ciuc și pui la rotisor în Tg. Mureș, cine ne mai înjura vârtos pe noi, românii, cu un ”nem tudom” diabolic șuierat printre dinții din față când întrebam dacă nămolul e bun la Balvanyos? Dacă n-ar fi descălecat șogorii la noi acasă, n-am mai fi știut în veci că vrăbioara și antricotul se pot fezanda sub șaua calului și că supa de pui are nevoie de Delikat ca să prindă gust, în vremurile când prin galantare se plimbau doar adidașii de porc. Ce ne-am fi făcut fără traficul cu spray Rexona și săpun Fa, fără margarina Rama, colacul secuiesc și ceardașul învârtit? N-am fi fost mai săraci fără bancurile în care ungurii sunt călcați cu mașina pe trecerea de pietoni și fără venele umflate ale lui Funar? Pe cine am mai fi îngrămădit în șura de paie dacă n-ar fi existat Rozalia, nevasta ungurului revizionist, cu care să ne ducem la capăt defulările în materie de sex adulterin? Nu e bine că am descoperit până la urmă care este sinonimul cuvântului hoț în Ardeal? Așa cum bine zice un amic de-al meu din Deva, cuvântul cu pricina e ”Verestoy Attila”. Să râd, să plâng? Cum ar fi mai bine?

   Cu toate astea, trecând peste șabloane și peste ipocrizia care ne stâlcește pe toți, am de gând să-mi petrec ziua de azi mai bine ca ieri și mai rău decât mâine. Nu am altceva de făcut acum, cafeaua e încă fierbinte în ibric, mi-am tras brișca pe piatră ca să am cu ce să iau micul dejun și voi da drumul la televizor să văd cum se înjură lumea printre steaguri și imnuri solemne. Aș primi și eu cu drag niște înjurături porcoase din partea din partea cuiva, dar n-am norocul ăsta pentru că nu-s ungur, chiar dacă numele spune altceva.

   Mno, atunci vă doresc ”Nagyon sok boldogságot kívánok ezen a különleges napon”. Urarea mi-a dat-o Google și după mintea mea ar însemna ”Pupa-v-aș unguroaicele de ziua voastră națională”. Pe toate, până obosesc.

Pentru ”Academia Cațavencu”

Klaus Iohannis – lebăda mută a plajelor din Tel Aviv

   Așa cum bine v-ați imaginat, domnule președinte, m-am uitat pe hartă și am văzut că destinul, astrele, zodiile horoscopului și barza însărcinată cu transportul dvs. pe lumea asta v-au rezervat un locșor aproape de Lancrăm. Nu voi da curs raționamentului, există Google pentru cei care vor să afle legătura dintre Blaga și fălcile încleștate pe care le tot afișați pe sticlă, chiar dacă aceasta pare deplasată și fără logică. Îmi imaginez că într-o viață anterioară ați fost un înțelept ce nu avea nevoie de expresie verbală, nu folosea silaba, nici laringele, plămânii îi aveați intacți, dar nu aveți dreptul acum, în prezent, să luați peste picior o întreagă populație prin jocul mediocru al conciziei afișate în ultimele luni. Tăcerea impusă și prost regizată este în primul rând aducătoare de deservicii celor pe care îi reprezentați, iar în al doilea rând a început să sape vertiginos la baza imaginii de personaj echilibrat pe care ați reușit să o aduceți de la Sibiu la Cotroceni. Mai știți cum e cu socoteala din târg ce nu se potrivește cu alizeul din capitală? V-a mai repetat cineva mantra asta în ultima vreme sau pur și simplu levitați pe propria cheltuială atunci când Mihalache pleacă să doarmă la el acasă? Se aude că-l parașutați lângă fustele reginei Angliei sau e doar un zvon nătâng al răuvoitorilor?

   Să vorbim acum românește: sunteți slab, d-le Iohannis. Din ce în ce mai slab și dați apă la moară detractorilor, dar ați reușit să-i dezamăgiți enorm și pe partizanii înfocați ai gospodarului din cetate care ați fost. Pe bune acum, mai puteți câștiga primăria din Sibiu încă o dată? Cei din cartier ar spune ”vax albina”. Analiștii cu gurile pline de deontologie ar afirma că șansele dvs. în acest moment se află sub cotele Dunării și vă veți rupe gâtul pe pod de gheață la mal. Scormoniți prin palat, d-le președinte, și scoateți purtătorul de cuvânt la înaintare, puneți-l să transpire și să-și câștige banul cinstit. Terminați cu discursurile scrise pe genunchi (nu e cu intenție, jur) și evitați artificiile lingvistice care vă aruncă în cap imediat după emiterea lor de la microfon. Aerul de Schwarzenegger carpatin nu vă prinde deloc, e un bluf ieftin din recuzita lui Băsescu, lăsată de izbeliște prin magaziile Cotrocenilor.

   Până și ”Der Spiegel” v-a pus oglinda în față și v-a numit diletant. E o veste proastă, Herr Klaus, nemții nu scriu la gazeta partidului chiar dacă unii lansează deja ideea jurnalistului mercenar care a ticluit articolul la comandă, cu sânge sub unghii. Poate că e un degețel arătat de coana Merkel, vreo indicație de la cancelarie sau poate că nu ne pricepem noi foarte bine și nu deslușim că este arătătorul îndreptat către podea. Cine știe? Încurcate-s mărginimile politicii, iar noi nu suntem decât niște bieți slujbași plătiți să dăm din taste. Cu toate că Ponta mi-e cu mult mai antipatic și Băsescu mi-e drag ca sarea-n ochi, îmi voi permite în final să vă aduc un dram de bucurie și vă anunț că a fi diletant nu e chiar atât de grav. Nu e o rușine. Poți fi, printre altele, chiar și ponc, bobleț, lud, motoflete, chiomb, șuietic, năbârgeac, așa cum bine enumera ieri domnul Mihai Șora pe pagina sa de socializare. Nu fiți trist, d-le Iohannis. Drumul de întoarcere acasă e la fel de lung ca poteca pe care ați ajuns la București. E ca la păcănele – mai bagi un leu, mai tragi o dată. Și Dumnezeu cu mila. Dar poate veți avea noroc și dorința de pe bilețelul din Zidul Plângerii vă va fi îndeplinită.

Pentru ”Academia Cațavencu” 

Gurul Grig se va integra în absolutul pușcăriilor românești

   ”Să-mi comunicați ce ați perceput în manifestarea subtilă în care m-am branșat la energiile fericirii din macrocosmos” – transmitea Bivolaru învățăceilor săi într-un show televizat. Foarte rar poți întâlni tâmpiți mai sobri, imbecili mai fascinanți din punct de vedere psihiatric ca acest individ care a reușit de-a lungul anilor să ducă de nas mii de persoane, bolborosind discursuri înțesate cu termeni culeși de-a valma din tratatele de yoga orientale. O societate incapabilă să diferențieze practicile spirituale autentice de comicăriile josnice organizate de personaje schizoide, este condamnată să suporte impostura și confuzia. Tinerii dezorientați, în căutarea unor destinații sufletești speciale, se vor integra în mișcări spirituale obscure, conduse de lideri falși care nu urmăresc altceva decât îmbogățirea rapidă. Dat în urmărire din 2004 în urma numeroaselor plângeri și a suspiciunilor de perversiune sexuală, condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori, liderul yoghin va fi găzduit, în sfârșit, de închisorile românești. La ce au folosit incantațiile, spiralele, trezitul la 3 dimineața, băutul de urină, regimul alimentar draconic, exercițiile fizice, sclavagismul la care au fost supuși foarte mulți dintre adepții MISA, renunțarea la locul de muncă, izolarea de prieteni, familie, promisiunile conform cărora bolile se vindecă prin meditație transecedentală? Cui a folosit circul impertinent pus la cale de mintea acestui individ fără scrupule și unde s-au dus banii pe care miile de yoghini i-au produs până acum? Mi se pare jenant că Europa civilizată, ai cărei membri suntem, să tolereze în 2016 afacerile oneroase puse la cale de indivizi camuflați în maeștri, guru, lideri ezoterici de orice fel, este incredibil cu câtă ușurință carențele noastre spirituale sunt gata să construiască averile acestor șarlatani. Dacă știm doar să transformăm în farse autohtone milenarele obiceiuri orientale, să nu ne mire rânjetul ironic de pe fețele străinilor atunci când încercăm să vindem piatra ponce la preț de chihlimbar.

P1010847

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 7 martie 2016

Zeițele cratiței nu merg în Dubai

   Bine că a dispărut și fierbințeala mistică a șnurului alb-roșu prins la reverul doamnelor, s-au dus coșarii de gablonț, purcelușii și ghioceii, am ras toate freziile de pe câmp și ne-am calmat în cele din urmă cu agățatul de mărțișoare. Acum e ziua femeii, la ora apariției revistei în chioșcuri bărbații au coșmaruri, remușcări, alții sunt plini de indiferență sau pur și simplu vântul le suflă prin buzunare. Dar trebuie împăcată capra. Și varza, desigur. Nu poate trece luna martie fără un bold în piept sau un ciorap de nylon din piață. Slabă consolare pentru doamnele care așteaptă de-o viață întreagă să fie duse pe o insulă exotică, unde să-și balanseze trupurile diafane într-un hamac, să fie servite de un mulatru atletic cu o ªpiña coladaª proaspătă și plină de energie. Măcar la spa să te ducă bărbatul zilele astea, că nu-i mare lucru. O dată pe an sunt sărbătorite zeițele din fața cratiței. Au și ele nevoie să treacă pe la coafor și să le fie puși zulufii pe bigudiuri, să dea cu o ojă pe unghii și să doboare firișoarele de pe picioare, vor și ele un masaj cu ciocolată caldă și peștișori care să le mănânce pielița de pe călcâie. Că uite, pițipoancele astea consumate, platinatele cu sânii de plastic care se lungesc prin paturile baștanilor, au parte mereu de ”city break”-uri și de sesiuni interminabile de shopping la Milano și-n Dubai. Tanti Maricica de la doi va spumega indignată de furie vreo săptămână, privind îndelung spray-ul de magnolie, și se va consola în cele din urmă cu un show nocturn la televizor. Nu există alte opțiuni, femeie, chiar dacă e ziua ta. Tradiția e superbă pe hârtie, dar cântărește diferit în funcție de buget: nu e totuna portofelul cocalarului parvenit cu chenzina consortului matale. Înțelege o dată pentru totdeauna că mistagogii care ne-au băgat în cap că sărbătorile-s la fel pentru tot norodul, au greșit. Or fi băut și ei vinul de-a-ndoaselea, pe burta goală, și li s-a urcat la cap. Nu mai suferi, tanti Maricico, pune și mata ibricul la foc și hai să bem o cafea ca la mama acasă. Că nici distonocalmul nu mai e ce era odinioară.

P1010845

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 7 martie 2016

Traian Băsescu, revelațiile clientului VIP de la Cireșica și rețeta de iaurt cu patru cuburi de gheață

   1. Traiane, îmi este la fel de scârbă de manipulările trustului Intact ca de minciunile celorlalte grupuri media, sunt sătul de gogorițele voastre, ale politicienilor, ce nu ați știut altceva în ultimii zeci de ani decât să fraternizați abject întru mărire și avere. Conflictele false de pe sticlă urmate de pupăturile pe gură de la cârciumă nu-mi produc decât repulsie. Mă așteptam să boicotezi alcoolul, drogurile și prostituția. Mai ales cea morală. Nu credeam că un VIP de la Cireșica va condamna iaurtul și crema de față doar pentru că există un trend. Infecția din presă, comandante, se elimină cu telecomanda. Publicul needucat al unei televiziuni se aduce pe linia de plutire prin efortul celorlalte, cu personaje inteligente în studiouri, cu argument și bun-simț. Nu se vituperează la fel de abject împotriva unei echipe ce și-a pierdut nordul de pe busolă, ci se combate calm, cu frază așezată, fără vene umflate pe gât. Ați greșit enorm pentru că ați crescut în toți acești ani un public isteric, fanatizat și dornic de sânge pe pereți. Ați obținut o gloată ce aplaudă frenetic, gata să arunce molotovul în casa oricui, cu zâmbetul pe buze.

   2. ”Asta a fost. Nu trebuie să dezgropăm morții. A spune că poți să-l cuprinzi (evenimentul din ’89) într-un dosar înseamnă a ignora o întreagă realitate.” a spus Ion Iliescu pe blogul său. Specia asta odioasă, a secretarului de partid comunist, care se crede intangibilă, există încă și se face simțită zilnic. A pus ouă la clocit și ies periodic din cuib odrasle ce duc mai departe discursul năucitor despre inutilitatea procesului revoluției. Aproape că nu există emisiune în care să nu-i văd pe copilașii lui Ilici perorând pe aceeași temă. Din contră, ar trebui redeschise dosare în fiecare zi, ar trebui formată o divizie specială de procurori care să se ocupe de crimele din decembrie ’89 și de scoaterea în față a vinovaților până nu mor cu zile, liniștiți, în paturile lor. Ar fi bine să știm exact cine a dat ordin, cine a apăsat pe trăgaci și, mai ales, cine i-a cocoțat la conducere pe cei care au perpetuat ideologia bolșevică sub masca democrației. Iliescu rămâne nociv prin ușurința cu care emană declarații de o perplexitate patologică. Un pescăruș bătrân care nu recunoaște că toată viața s-a găinățat pe pervazul istoriei.

P1010844

   3. Senatorul pletos e asaltat zilele acestea de remușcări, are somnul zbuciumat și îi transpiră degetele de emoție când votează pentru reținerea sau arestarea colegilor. Ilie Năstase intră decis în galeria ipocriților care nu mai pot de dragul penalilor din parlament, e plin de duioșie la adresa lor și revoltat că el, tenismanul, campionul, moralul, e desemnat de soartă pentru a hotărî destinul altora. Iliuță, sunt încă sub farmecele jocului tău de glezne din arenă, sunt fascinat încă de piruetele tale și de passing shot-urile realizate parcă în glumă, dar încearcă să te trezești: ești acolo, cu fundul pe fotoliul cald, pentru că oamenii te-au trimis. Ascultă-i când bagi bila în urnă. E posibil ca marea majoritate să dorească altceva decât rezultatul imaginației tale de moment. Oamenii care v-au introdus în parlament nu mai vor să fie foci de circ, au nevoie de alt gen de joc. Mai la fileu, Ilie, mai agresiv. Au nevoie de meciuri asumate, nu de copii de mingi letargici, bătuți în cap de soarele politicii dâmbovițene. Scâncetul de virgină ofilită nu mai ține, generale. Lasă-ne, schimbă racheta! Vremea mocofanilor e pe ducă.

   4. Care este varianta rapidă pentru a trece cu mopul peste mințile copiilor? Cum poți convinge o clasă de liceu de măreția religiei creștine? Cu un video despre avort, desigur. Imagini șocante cu instrumente medicale care extrag lichidul amniotic, sparg craniul ființei aflate în uter și scot în cele din urmă fătul prin aspirare. Traumatizant, inuman pentru oricine. În special pentru elevii de la ”Emil Racoviță” din Vaslui, în timpul orei de religie. S-a urmărit sensibilizarea puștilor pentru a scădea rata violurilor din județ sau apropierea lor de scânteia divină a credinței? Avem nevoie de generații care să știe, să se bazeze pe informație, pe dovezi sau pur și simplu ne-am apucat din nou să creștem credincioși pe bandă? Gestul profesorului este de o sălbăticie extremă, de o prostie vecină cu inconștiența. Care este granița dintre educație și manipulare, dintre logică, probă, comparație și dogma înghițită pe nemestecate? Cine își asumă răspunderea pentru un material ce nu poate fi expus la ore decât cu acordul părinților? Aștept ca în lunile următoare profesorii de religie să prezinte sărutul ca un schimb oribil de bacterii aducătoare de cancer, dar ca o binefacere dumnezeiască atunci se practică numai cu pirostriile pe cap.

   5. Kafka e sugar și râde dement prin ceruri, vom avea cu toții nevoie de medicul său de la țară pentru a ne vindeca bubele din cap. Miruna Inel, salvamontista bătută de interlopul Palesică, merge la notar pentru a-și retrage plângerea. E însoțită de avocatul bestiei care îi dictează ce să scrie în declarație. Notarul refuză să semneze și cei doi pleacă din biroul său. Mafia din Valea Jiului hohotește, ștergându-și mucii de uniformele polițiștilor din zonă. Cad câteva capete. Inutil. Nu se rostogolesc cele care trebuie. Golanii fac legea în țară, sertarele procurorilor sunt pline de dosare ce nu vor să iasă la suprafață. Autosesizarea nu există, chiar dacă imaginile de pe camere vorbesc de la sine. Plagiatorul Tobă se freacă doct pe burtă și lasă totul vraiște, în mâna sorții. Malacul cu fruntea îngustă e liber din nou să dea cu pumnul, a plătit o mie de roni amendă și circulă nestingherit prin târg. Oricând o poate scuipa pe Miruna în față, are ”spate”, sistemul face temenele în fața lui și tremură ca pătrunjelul în vânt. O nație cabotină ce-și întoarce mereu fața, nedorind să-și asume problemele reale. O nație de lactate, gata oricând să boicoteze virtual dacă i se arată ținta. Suntem cu toții predispuși să lăcrimăm pe taste când e rost de trending-topic, dar nu am văzut pe nimeni, în Valea Jiului de exemplu, să iasă în stradă pentru a protesta în fața Poliției ce doarme pe ea.

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 7 martie 2016

Ghiță Funar – frecția cu mercur a Ardealului contemporan și găurile negre ale lui Eminescu

   Dacă nu ar fi existat, l-am fi plămădit pe Funar în laborator. Era de datoria noastră ca nație să ne spetim pentru a-l aduce pe lume. Sau poate că s-ar fi născut din coacăze și lut, din brânză și pui de viezure geto-dac. Funar e ca un fierbător de apă cu cap de melc, trebuie doar băgat în priză și începe să-i clocotească mintea în câteva minute, aberațiile curg lanț, spumoase, patologice, adevărate mărgăritare de inconștiență. De fiecare dată când apare în public, am senzația că mâna unui zeu dement l-a scos din apartamentul său și l-a înfipt în fața microfonului cu dorința de a sfida inteligența celor din jur. Cu o privire fixă, ce înțeapă de obicei peretele din spatele interlocutorului, nevorbit, călduț, cețos, fostul primar al Clujului are o capacitate infinită de a atrage gogomanii dispuși să-i savureze enormitățile.

   Personajul e grotesc, alunecă în ultima sa apariție în public de la o premoniție la alta, face slalom printre amintiri, citate și piramide. Îl înjură pe Einstein numindu-l handicapat, impostor, îl acuză de furt intelectual afirmând că teoria relativității, existența găurilor negre și big-bang-ul și le-a însușit de la Eminescu și bate câmpii cu o poftă de-a dreptul imbecilă spunând că poetul a fost cel mai mare fizician al lumii și că i s-ar fi furat studiile de către evrei. În capul zevzecului, totul este o conspirație a evreilor care vor să instaleze Israelul în Ardeal. Tot opera lor a fost și la Clubul Colectiv unde au organizat un atac terorist cu gaze mult mai puternice decât cele folosite în lagărele naziste. Ei sunt vinovați pentru toate necazurile planetei, Iohannis e și el evreu, Băsescu respectă Sabatul și Dumnezeu le-a dat poruncă dacilor cu patru mii de ani înainte de venirea lui Iisus ca să populeze pământul. Au străbătut toate meridianele și au împrăștiat sămânța neamului primordial din Africa până la Polul Nord și din America de Sud până în China și Japonia. Delir total. Sinapsele atrofiate nu-l mai ajută cu nimic.

   Tot ce iese din mintea lui Funar este absurd, lipsit de probe, un imens hău nevrotic în care hărțile dacilor, furate de Cristofor Columb pentru a descoperi America, se amestecă cu plescăitul din buze atunci când își amintește de cele 10.000 de steaguri ce atârnau odată pe stâlpii Clujului. Lui Eminescu i s-au făcut injecții și frecții cu mercur, iar când au văzut evreii (da, tot ei) că acesta nu vrea să moară, i-au dat cu o cărămidă în cap, după care au purces să reducă populația globului introducând aditivi alimentari în produsele din rafturi.

   Omenirea a avut mereu neșansa să fie condusă de cretini spontani și ingenioși. Nu aș face decât o enumerare modestă dacă aș numi schizofrenicii care au luat decizii vitale în urma efuziunilor mistice de care au fost cuprinși. Aș plictisi dacă aș reaminti președinții care merg la babe, la ghicitoarele în cărți, dacă aș readuce în actualitate aliodorii, flăcările violete, tarotul, bobii, viziunile, magia numerelor sau ritualurile prin păduri la care au participat primarii și miniștrii noștri. Avem, periodic, posibilitatea de a ne demonstra că suntem inteligenți. Că am putea să decidem în cunoștință de cauză, dar atât timp cât vom ridica dintre noi creaturi ciudate ca Ghe. Funar, nu se poate discuta la modul serios de luciditate. Conștiența colectivă va fi mereu stropită de flegmele derbedeilor care, înarmați cu ceva diplome și fluență în discurs, se vor năpusti să lingă mâna ce dă votul.

Pentru ”Academia Cațavencu” 

Țiganii diasporezi și vacile sacre de pe ulița satului

   Guvernul de la New Delhi va recunoaște țiganii din întreaga lume ca parte a diasporei indiene. Dacă declarațiile ministrului de Externe Sushma Swaraj nu fac parte dintr-un film bollywoodian, vom ști că peste 20 de milioane de ”fii ai ploii” de pretutindeni – cetățeni care au fost până acum doar mingi de ping-pong jucate cu inconștiență – vor deveni indieni cu acte în regulă, cu drepturi valabile la nivel internațional și cu greutate specifică în interiorul țărilor-gazdă. Specialiștii în diplomație își vor expune punctele de vedere în perioada următoare, eu neputând să fac în acest moment decât speculații mioritice la ușa cortului. Vor apărea cozile pentru obținerea cetățeniei indiene, puradeii Televizor, Mercedes, Procuror, clanurile de florărese, lingurarii, spoitorii, negustorii de ”fer și haur” împreună cu manglitorii profesioniști de bulevard se vor instala pe str. Mihai Eminescu din sect. 2 pentru a-și obține pașapoartele? Statul indian își va menține ambasada la București sau va deschide consulate în fiecare județ? Nu de alta, dar hardughii impozante cu turnulețe fără număr și limuzine de lux avem din plin, iar despre bairamurile de protocol cu porci la proțap nu trebuie să ne facem griji. Mai rămâne să avem parte și de constituirea unui partid puternic pe criterii etnice care să lupte pentru obținerea unui teritoriu propriu, unde bulibașii să pupe mânușițele Shivelor și brahmanii să facă tranzacții oficiale de mirese minore în schimbul sacilor de cocoșei. Sunt un admirator al diversității și recunosc calitățile oamenilor acolo unde acestea se manifestă, de aceea îmi voi râde în barbă dacă pe lângă căruțele întâlnite în trafic ne vom lovi de acum încolo și de vacile sfinte pe care nu le vom putea atinge nici măcar cu o panseluță. O mare piatră se va ridica de pe inima romilor din Parlament, aceștia putând să poarte fără a se rușina șalvarii tradiționali și vor putea cere frizerului să le tundă mustața ”a la Raj Kapoor”. Cârciuma demnitarilor va oferi tikka masala și pui tandoori cu lapte de nucă de cocos, orez și curry cu legume, deputații medelini vor călca petale de flori și vor dansa fetele din buric până la terminarea ședinței. Nu sunt foarte sigur ce se va întâmpla cu imnul de stat. Va tresări Traian dintre versuri? Va mai accepta și doamna Iohannis o salbă pe umeri? Greu de presupus. Măcar noii indieni să se poarte frumos cu noi și să ne ofere un masaj din când în când. Chinezii deja sunt instalați și ne vor cuceri doar cu bucătarii și pachețelele de primăvară.

P1010843

Editorial pentru revista ”Academia Cațavencu” 7 martie 2016

Marian Godină, păsărica Phoenix lovită la gioale din toate părțile

   Am descoperit că e fustangiu și zâmbește șăgalnic domnișoarelor, că le-ar putea trece cu vederea plimbarea pe culoarea roșie a semaforului și faptul că nu au oprit la ”Stop”. Da, primea și el șpagă, dar acum a uitat și pozează în incoruptibilul din intersecție, în Zamolxis-ul circulației rutiere din Brașov. Gurile rele au dat drumul simfoniilor și bălăcreala generală a început, smardoiala fără de milă e abia la prima repriză. E adamică, îl înjurăm cu toții pe povestitorul de pe facebook de parcă ne-ar fi luat nevestele pe rând și le-ar fi trecut repejor prin patul lui. ”Garcea” își scoate o carte, ia uite bă cum profită de atenția oamenilor și construiește conflicte pentru a pune sare pe rană! O să vândă cărți cu nemiluita, i-a prostit pe proști și e mână-n mână cu Cioloș. Ați văzut cum a venit premierul la lansare? V-a pupat, fraierilor! Și voi ați pus botul la vrăjeala lui. Folclorul ieșit din găoacea invidiei generale îmi produce silă, mi-e greu să suport conspirațiile făcute pe genunchi, repede, în batistă. Zicerile și rumorile croite cu ură din dorința de a lovi gratuit, la gioale, îmi repugnă. Pentru noi nu există respectul antum, plecăciunea spontană în fața unui act normal, decent, profesional. Godină nu-și face treaba. El joacă teatru, e un șmecheraș care a mirosit din vreme filonul și umple mintea publicului cu glumițe de pe stradă. Suntem de o rea-voință samavolnică, vecină cu urcatul pe rug al vrăjitoarelor din Salem. Circ și pesmet muiat de-a gata, atât sunt dispuși unii să vadă. Nu contează că în urma celor dezvăluite de agentul de circulație un grangure din poliție a fost nevoit, ce coincidență, să se ceară la pensie, nu contează că o individă cu un tupeu fantastic și-a dat demisia dintr-un post călduț. Faptul că sute de mii de oameni încep să creadă că lucrurile se mai pot mișca înspre normalitate, este băgat sub fund de cei care văd doar bășcălia. Godină poate fi un saltimbanc profitor. Demonstrați asta dacă aveți în pantaloni ceea ce trebuie pentru a o face. Deocamdată e un polițist ce a reușit să scoată capul dintr-un ocean de milițieni. Iar noi îi dăm, inconștienți, peste gură.

P1010845

Pentru revista ”Academia Cațavencu” 7 martie 2016

Voluptoasa doamnă Trump la Casa Albă. Prima imigrantă a Americii

   Nu mi-a trecut deloc prin cap să articulez vreo silabă despre 8 Martie, să arunc cu flori în doamne și cu pupături spre domnișoare, să mă chinui iarăși ca-n fiecare an să explic originile acestei exuberanțe primăvăratice. N-am chef, pur și simplu. Nu mă simt în stare să reiau aceleași platitudini despre feminism, recunoașterea meritelor și lupta pentru egalitate, dăruitul de garoafe cu sau fără ghiveci, nu am habar și sunt foarte puțin atins de starea de confuzie a populației care amestecă dorința grecilor de a o sărbători pe Rhea cu pupăturile comuniștilor ruși pe fundul apetisant al Alexandrei Kollontai. Nu suntem capabili să ne limpezim capetele? E ok. Ne place bălmăjeala asta ieftină, dizgrațioasă, continuăm să ne prefacem de fiecare dată că sărbătorim când nu e nimic de sărbătorit? Este iarăși în regulă. Pentru că admir femeile, îi voi aduce un omagiu Melaniei Trump – trofeul saltimbancului yankeu, iapa de rasă, fotomodelul arhitect, regina bijuteriilor și a cremelor de față, vânătoarea de miliardari, femeia fără copilărie și mamă a lui Barron.

   Sunt un bărbat pofticios, îmi alunecă ochii pe curbe, pe umeri, în decolteu, îmi derapează gândurile ori de câte ori fundul vreunei femine își începe promenada prin fața ochilor. Aș spune că toți suntem la fel, dar nu pot răni sfinții ce stau acum și-mi beștelesc apucăturile publice neortodoxe, n-aș dori sub nici o formă să știrbesc demnitatea bărbaților caști, fără de păcat. Dați-mi câteva secunde, vă rog, să-mi revin și să mă concentrez asupra Melaniei, noua mea dragoste, iubirea mea slovenă cu nume de franțuzoaică, cu 24 de ani mai tânără decât Donald Trump, candidatul republicanilor la Casa Albă. Cine nu și-ar dori să fie președintele SUA măcar pentru o lună de zile? Să tai curcanul în Air Force One sau să te deplasezi cu elicopterul blindat pe terenul de golf? Nu aveți aspirații din astea? Sau voi, săracilor, vă mulțumiți doar cu sarmaua și cu costița din fasole? Mda, știam. Previzibil.

melania6

   Melania mi se pare ingredientul perfect pentru a ameți campania electorală americană: exuberantă, voluptoasă, cu nurii la vedere, este complementul ideal pentru a da o notă sexy războiului dintre candidați. Publicul votant e sătul de actori convertiți și de curviștine plantate sub biroul oval pentru a păta costumul saxofonistului Bill, a obosit până și de primul președinte negru care nu mai prididește să facă spectacol din orice apariție în public. Dinamica politicii americane are o intensitate diferită față de cea europeană, oamenilor li se servesc de fiecare dată rețete noi pentru a avea senzația că pot alege de pe un raft bogat, iar păpușarii din spatele campaniilor electorale au hotărât în sfârșit să mizeze și pe cărți exotice. Lăsând gluma la o parte, nu ar trebui să cădem în capcana subestimării candidatului Trump. Este doar un bufon nebun, un miliardar rasist cu excese vizibile de grandomanie pe care nu și le poate controla, un extremist pe cale să fie acceptat de societatea nord-americană drept președinte pentru următorul mandat? Cum ar putea Donald Trump să subjuge electoratul când pe de o parte este căsătorit cu o europeancă și are printre angajații firmelor sale foarte mulți imigranți, iar pe de altă parte vituperează prin discurs populația mexicană și sud-americană, dorește ziduri la granița de sud și amenință cu expulzări în masă?

   Felina Melania, lungită printre pufoșenii, este necunoscuta ce poate rezolva cu brio ecuația alegerii noului președinte american. Chiar dacă discursurile celor două tabere, democrată și republicană, s-au axat dintotdeauna pe aceleași concepte, dacă bătăliile dintre est și vest, nord și sud, au de zeci de ani final previzibil, prezența fierbinte a soției magnatului poate adăuga acele procente necesare pentru a fi ales. Trump nu va fi votat doar de oi analfabete, așa cum foarte mulți se grăbesc să-i eticheteze pe susținătorii săi, de posesorii de arme, de partizanii rasei albe sau de camuflații KKK. Acum, până și cei cărora le curg balele din gură la vederea unui sân generos ieșit din rochie, vor avea impulsul necesar pentru a ieși din case.

 Pentru ”Academia Cațavencu”