De la o vreme-ncolo ajungi să scrii doar din amintiri, uiți unde ți-ai pus pastilele și nu mai are nicio importanță dacă mai schimbi apa din paharul în care îți ții proteza. Așa și eu. Anul trecut, cam pe vremea asta, mă plimbam cu ochii ieșiți din orbite printre standurie de la Bookfest. Urma să-mi lansez „Negustorul de pipe”, dar nu despre asta e vorba. Îmi umpleam sacoșa cu cărți gândindu-mă la nevastă-mea care urma să mă certe a mia oară că dau banii pe prostii în loc să cumpăr mâncare la motan și legume autohtone. Covoare roșii, persane, microfoane, … Continuă să citești

Niciodată nu a fost un moment mai prielnic pentru a vorbi despre plictiseală, lehamite și dezgust. Așa se întâmplă mereu în preajma unor alegeri. Așa se întâmplă peste tot, în toate țările lumii în care se mai organizează (din fericire, mi-aș permite să spun) alegeri libere. Înainte de a se introduce votul în urne se vehiculează mii de fraze, mii de șabloane, mii de ticuri: „toți sunt la fel, votul meu nu contează, jocurile sunt deja făcute, important e cine numără, zâmbesc și promit până ajung în funcții, se luptă doar pentru a-și pune neamurile și amantele la adăpost, vor … Continuă să citești

În Alabama (un fel de Vaslui al Americii, zic unii) nu se mai poate avorta dacă copilul vine pe lume după un viol sau un incest. S-a dat legea. În Texas a fost împușcată o femeie pentru că ar fi fugit din fața polițistului. Nu avea arme asupra sa și striga că este însărcinată cu puține secunde înainte de a fi ucisă. Un copil de 11 ani s-a aruncat de la geam în Spania pentru că a suferit multiple abuzuri la școală din partea colegilor. Ni se întorc valorile din exil. Mazăre vine din Madagascar. Și taximetriștii câștigă războiul la … Continuă să citești

Tristețe în două puncte

1. Vorbeam cu un amic, ieșean plecat de mulți ani în Canada, despre atmosfera de la mitingul pesedist de acolo. Și se văita: „Mi-e silă, Paule. Urmăresc de la distanță numeroase voci din oraș – profesori, oameni de cultură, jurnaliști, pagini de ziare, radio-uri, tot felul de somități și personaje cu mii și zeci de mii de fani pe facebook – și e liniște totală. Sunt muți, amice. O muțenie din aia ticăloasă, perversă, complice, o muțenie mizerabilă care te duce cu gândul la încrengăturile existente din târg, la mișmașuri, la ipocrizia aia care colcăie în noi în timp ce … Continuă să citești Tristețe în două puncte

Omul de stat vs. găștile mafiote

Ca gălățean care trăiește de nouăsprezece în Spania, conectat permanent la cele două realități social-politice, am fost ieri și astăzi martorul a două evenimente pe care m-aș bucura să le pot descrie în câteva rânduri: reacția societății spaniole vis-a-vis de moartea fulgerătoare a unui om politic și declinul PSD (o adevărată structură mafiotă după părerea multora) în urma adunărilor publice de la Iași și Galați.  Alfredo Pérez Rubalcaba (28 iulie 1951 – 10 mai 2019) a fost unul dintre politicienii spanioli cu un rol fundamental în prăbușirea terorismului basc și în lichidarea grupării teroriste ETA, în colaborare cu autoritățile franceze … Continuă să citești Omul de stat vs. găștile mafiote

Prima mea colecție de obsesii

În „Negustorul de pipe” am adunat texte scrise de-a lungul multor ani. Sunt reflecții, pierderi în timp și spațiu, jocuri pe care mi le-am permis într-o vreme în care bântuiam prin Europa la volan. Seara opream și mă jucam cu tastele, construiam combinații de cuvinte, lăsam obsesiile să-și caute drumul firesc pe monitorul așezat cuminte pe brațe, și visam. La faptul că timpul va trece, că înghețatele se vor topi pe bețele din mâinile iubitelor noastre și că melcii, obosiți, cu ochii plini de lacrimi, se vor urca din nou pe semafoare și vor dormi acolo săptămâni întregi fără să … Continuă să citești Prima mea colecție de obsesii