Jocul râmelor

Amânări, pensionări, reluări, recuzări, sforării, cumetrii, închideri și redeschideri, mânării, batjocură, prescriere…
Jocul râmelor.

Toate astea pentru o speță simpă. Cu acte în regulă și martori. Nimic special. O justiție lipsită de curaj care nu-și asumă condamnarea și închiderea după gratii a unui infractor de cea mai joasă speță. Magistrați care se spală pe mâini și vor lăsa politicul să rezolve acest proces mizerabil. Cel mai probabil printr-o OUG sau printr-o hotărâre a lui Dorneanu și a confraților săi.

România: țara în care șobolanii politici modifică legile în favoarea lor. Oricând, la orice oră. Pentru că nimeni nu se mai împotrivește.

Reclame

Alt aer

Înțeleg că subiectul zilei este mitingul pesedist de la Craiova. Acolo unde s-au strâns finii și nașii pe scenă, acolo unde se construiesc planuri de evadare pentru Liviu, acolo unde este țara mea și neamul meu cel românesc…

Eu am avut o zi superbă. A venit prin Căpșunistan un prieten pe care nu l-am mai văzut din anii liceului. Am schimbat amintiri, păreri despre trecut și viitor, niște sticle cu vermut, vin și palincă, precum și niște mostre de brânză aduse din frumoasa Europă. Era însoțit de un preot. Tânăr, luminos, desprins clar din Evul Mediu al popimii noastre strămoșești. Am vorbit despre amestecul abject al bisericii în politică, despre catedrala nesimțirii neamului, despre miile de homosexuali care fură copiii dacilor verzi de-acasă, despre schisma actuală din creștinismul ortodox, am discutat fugitiv despre rolul pe care ar trebui să-l aibă astăzi religia și, cum altfel?, despre dorința tinerilor preoți de a nu mai fi introduși în aceeași oală cu liota de sutane îmbuibate și îmbătrânite în rele.

M-am bucurat să văd cu ochii mei că există și altceva în rândul preoțimii. Nu e dracul chiar atât de negru.

Un ONG care ridică un spital cu bani strânși din donații este împiedicat de statul român să mai primească fonduri. Baronul pesedist de Vrancea își plimbă osânza într-o mașină de peste o sută de mii de euro, bani primiți „de la mama”. Asistăm zilele acestea la felul în care o gașcă de infactori politici, ajutată de o mână de magistrați slugarnici, încearcă să scape de dosare și de închisoare. Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru morții din ’89. Târziu, tragi-comic. Suntem o nație care se șterge cu prioritățile la fund. La Constanța plouă cu cocaină, există doar râsete pe net. Nu se știe a cui este, de unde vine. O fi dat ăl de sus cu praf, cine știe… În Spania, un român de 22 de ani își ucide iubita și o face bucăți. Anunță dispariția ei la poliție. Acum este arestat împreună cu alți doi prieteni. Părinții lui sunt și ei cercetați pentru complicitate la crimă. Alt român, tot în Spania, amenință cu pistolul o pereche, îi leagă de mâini pe cei doi și le fură automobilul. Se mai aude ceva cu reforma în Educație, prin spitale s-au mai spălat cearșafuri, Vâlcov și-a scos toate tablourile din cavouri? Nu de alta, dar să nu putrezească din cauza umezelii.

Viața e frumoasă. Doar noi suntem cârcotași și ne legăm zilnic de lichele.